Baia Sprie – micuţa Londră

Ce, ce vi se pare atât de amuzant, şi capitala a fost numită pe vremuri “Micul Paris”, noi de ce n-am avea o mică Londră, aici, intre munţii noştri? Un râu (Tamisa - Săsar) ce brăzdează urbea, avem? Avem. Sunet de alamă (Big Ben - clopotele din turnul Bicericii Catolice)ce ne avertizează că suntem trecători prin lume, avem? Avem. Avem şi cel puţin două coline ce străjuiesc orasul, e drept, mai impunatoare ca Hill-urile Londrei. Dar nimic din ce am scris până acum nu m-a determinat să mă gândesc în mod special la marea metropolă. Mai avem ceva în comum, din păcate. Avem un tronson de drum, al cărui nume propun să fie schimbat din “Drumul Nireşului” în “Calea Londrei”, dar nu datorită faptului că duce spre Londra, ci pentru că pe aceasta porţiune de drum învăţăm să conducem englezeşte. Da, adevărat şi în acelaşi timp dureros, ca în secolul vitezei să fim încetiniţi de incompetenţa unora, de indiferenţa altora si de nesimţirea celor care ar trebui să ia măsuri şi n-o fac. Şi paradoxal este că pe acel tronson se fac filtre pentru controlul taxei de drum. Mi-am amintit de o declaraţie facută de catre un administrator de drum, după un accident cu pierderi de vieţi; parafrazez ”dacă ştiam ce-o să se întâmple, îl reparam”. Ce asteptaţi domnilor responsabili, victime?



Dacă n-aţi avut “bucuria” să treceţi prin zonă, imaginile v-ar putea ajuta să înţelegeţi despre ce vorbesc.



Chiar dacă n-avem volanul la umbră, suntem nevoiţi să circulăm pe stânga, pentru că banda de pe drepta ne-au luat-o cu tot cu sentimentul condusului în sigurantă. Încă un paradox, să primeşti amendă pentru nepurtarea centurii de siguranţă, pe un drum de pe care “s-a dus” siguranţa de sub cauciucuri.

„Trecătoarea” Unirii – sport extrem sau lipsă de responsabilitate

Prima întrebare care m-a „fulgerat” atunci când am văzut scena de mai jos a fost:
Câte accidente trebuie să se producă aici, pentru ca cei în măsură, să se autosesizeze?
Domnilor responsabili cu sigurața populației, cred că această subdenivelare „pansată” cu paleți îngrămădiți, pune în pericol responsabilitatea dumneavoastră.
Nu sunt „prăpăstios”, dar susțin că, este mai ieftină prevenirea și asigurarea protecției populației, decât tot ce urmează unui accident.

(clipul se vede mai bine pe youtube la „trecatoarea unirii”)
Data de pe filmare este nesetată. Momentul real al acesteia este 17:13 25.08.2010 (după ce muncitorii și-au strâns lucrurile și au „declarat” deschisă stagiunea de echilibristico-sărituro-cățărare.
Să nu uităm că este una dintre cele mai pășite zone din Baia Mare.

P.S. declar deschisă stagiunea de comentarii la acest subiect. :)

Umiliți de proprii aleși

Îmi amintesc cu groază de epoca de aur, când îmi „îmbogățeam” vocabularul la rând la pâine și spun că tare a mai fost umilit poporul de către Ceaușescu. Nu apuca lumina să străbată vălul nopții și românul de rând era nevoit să-și ocupe loc la rândul de la pâine.

Ceaușescu a fost ucis, anii au trecut, românul este liber să voteze și în libertatea lui a votat. A votat să nu mai stea la rând la pâine, dar își ocupă loc la rândul de la poștă. Nu, nu așteaptă scrisori, așteaptă amărâta de alocație (40 lei/copil/lună), indemnizația de handicap sau brumuca de pensie pe care votații noștri se pregătesc s-o impoziteze.
Se uscă pâinea pe rafturi pentru că românul își așteaptă pensiuca la poștă.

Domnilor votați, nu trebuie să coborâți în stradă ca să vedeți realitatea în care se îneacă muritorul de rând, v-o arătăm noi. Pe dumneavoastră vă rugăm doar să faceți ceva pozitiv pentru liberul votant.

08:17 AM – rând la poștă

Pentru o clipă mi-am dorit să fi fost poliţist

Multă aglomeraţie pe strada Şcolii din Baia Mare şi de multe ori este nevoie de încălcări legislative ca să poţi lăsa undeva autoturismul.
Da, dar de aici şi până la impertinenţă, lipsă de bun simţ sau mitocănie, se pare că nu-i drum prea lung.
În una din zilele trecute, un român (la volan) vede parcarea rezervată pentru persoane cu handicap (de pe strada sus amintită), liberă şi ţuşti peste marcajul special. Eu (cu simţ civic), mă adresez şoferului (cu treabă prin zonă), întrebândul dacă-i persoană cu handicap, pentru că maşina nu purta semnul distinctiv. La care el m-a pleznit cu întrebarea: - Ce te interesează, eşti poliţai?

Pentru a preveni confuzia, autovehiculul în cauză, era marca ford siera, bleumarin, "parjolit" de timp și nu numai.

Plombări made in Roumania

La prima vedere, vreme bună pentru acest tip de munci, trei oameni echipaţi şi ocupaţi, asfalt spart, lipsă borduri, pietriş pe stradă şi multe bălării specific mediului înconjurător (locurilor populate) din România.

La o privire mai atentă, „băieţii harnici” adună molozul în gropi ca să nu fie nevoie de mult asfalt pentru plombare. Ingenios, dar consider că în acest fel coborâm în Balcani nu urcăm în Europa.
Ce părere aveţi?

Lege sau fărădelege

În revistele Cutezătorii erau teste în care trebuia să găsim incompatibilităţi pe o imagine.
Nu văd decât una, dar evidentă. (clic pe imagine)


Domnilor poliţişti, cu tot respectul ... pentru lege, consider că aceasta trebuie aplicată în egală măsură.

Scena m-a dezgustat şi m-am simţit cu 20 de ani în urmă, atunci cânt cu un telefon de la partid puteai ajunge un cineva sau un nimeni.
Cheia testului - poliţişti în misiune (girofar) cu mâna în buzunar(adică relaxat)
Şi un detaliu care nu se vede pe fotografie, loganul a fost urmărit şi imobilizat cu sirena, iar in aproximativ 3 minute poliţistul a fost „rugat” să se domolească de către un biped convingator.

„Discriminare” in Aeroportul International Cluj Napoca

Cuprins de-o nevoie fundamentală, caut cu privirea semnele grafice care m-ar putea conduce spre locul dorit. N-a fost greu, acestea au rolul de a îndruma cu uşurinţă pe cel în „nevoie”, indiferent de limba de comunicare.
Gândint şi făcut, dar mare mi-a fost mirarea când am ajuns înăuntru. Chiar dacă este un aeroport românesc, au pus la dispoziţie doar două pişoare pentru români şi trei pentru străini.
(daţi clic pe imagine)

Ca să-mi justific afirmaţia am ataşat această imagine care egalează ridicolul.
Să fie oare necesară o astfel de inscripţie în dreptul pişoarului, în 2010, chiar şi într-un aroport? Mă înrtreb iar, de ce oare, doar la două din cinci?

Acest post este un pamflet, încă mai putem râde, profitaţi, nu ştim când ni se poate reduce şi acest drept.

Mulţumesc unchiului pentru fotografie.

Otravă gratis pentru râul Cavnic

Mă uit în jurul meu şi îi dau dreptate celui ce spunea că „ţara noastră este superbă, păcat că-i locuită”.

Plouă de câteva săptămâni, aproape zilnic, plouă apăsător chiar dacă păcatele indiferenţei si incompetenţei nu pot fi spălate cu apă de ploaie. Se spală în acest fel doar pirita depozitată sub Pietrele Soimului în braţele unei cariere din apropierea raului Cavnic.

În copilărie mă frământau câteva întrebări, unele şi-au găsit răspuns, altele încă-mi zgârie timpan. Mă întrebam cum sunt fabricile private care au patron, ce înseamnă şcoală cu plată sau medicamente contra cost, mă întrabam când se vor închide minele, ca să avem şi noi, copii fiind, râu curat să ne scăldăm. Majoritatea acestor întrebări sunt realităţi ale zilelor noastre, chiar dacă au un gust amar.
Dar râu curat tot nu avem. Putin câte putin, otrava din compozitia piritei ce înfundă gura carierei de la intrarea in Cavnic, curge în râu condusă de şiroaiele de ploaie, lăsând o dâră vineţie ca o cărare a tristeţii.
Nu ştiu cine poate să facă ceva pentru a se stopa acest fenomen, dar cer ajutorul celor care au cel putin o idee în acest sens. Mulţumesc.



Nu lăsaţi indiferenţa să vă curgă în vene ca pirita spre râu.

Îndrumaţi de un drumar

Trec frecvent prin zonă (Tăuţii de Sus) şi de multe ori traficul este obstrucţionat, nu de utilajele folosite la lucrările de reabilitarea infrastructurii, ci de incompetenţa şi lipsurile din dotarea „dirijorilor” de trafic.
Nu scriu aceste rânduri cu scopul de a desconsidera pe cineva, dar consider că dacă sunt facut să mânuiesc cu abilitate lopata, atunci fac ce ştiu mai bine, nu dau din mâini pretinzând că ştiu ce fac.


Am primit două imagini de la prietenul meu D T şi le-am găsit concludente în susţinerea părerii personale.

Frustrarea frustrărilor

Culmea persoanelor cu dizabilităţi.
Să coboare din automobil ca să dea la o parte, bariera (sfoara) prevăzută în faţa parcării pentru persoane cu handicap din faţa REAL-lului.

Nu vă miraţi oameni buni, în românia totul este posibil, chiar şi umilirea în acest fel a persoanelor cu handicap.

Un ajutor pentru cei care trebuie s¬ă respecte și să aplice legea:

Legea nr. 448 din 18 decembrie 2006
privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

CAPITOLUL IX
Raspunderea juridica
Art. 99. – (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
b) parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate si semnalizate prin semn international pentru persoane cu handicap, cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei si ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv;
(3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii contraventionale prevazute la alin. (1) lit. b) se fac de catre agentii de circulatie sau de catre personalul de control cu atributii in acest sens.

Tăcere. Vorbeşte poza

Nu mă interesează politica, nu am resentimente faţă de oamenii care fac figuraţie ieftină plătită scump de popor, dar sunt indignat de măsurile luate de actuala putere pentru a le rămâne niscaiva leuţi. Dezapreciez foarte tare faptul că se arucă banii pe afişe, găleţi, pliante, pixuri, brichete, pelerine şi mitinguri costisitoare şi se trimit profesorii şi elevii acasă pentru a economisi o brumucă de bănuţi.

Imaginea de mai jos exprimă foarte bine ceea ce vreau eu să spun, cu specificaţia că restul gunoiului este în malaxor.

După minutul de tăcere vă invit să vă spuneţi părerea printr-un comentariu.

Lege şi fărădelege

Am o propunere pentru cei care reglementează circulaţia în Baia Mare.
Ce ar fi dacă aţi demonta indicatoarele din apropierea şcolilor din oraş, şi dacă s-ar putea să ştergeţi şi marcajele de trecere pentru pietoni?
De ce ?
Oricum sunt ignorate, oricum se circulă după legea junglei (cine-i în faţă sau cine are maşină mai mare, are prioritate) şi nu după Legislaţia rutieră. Oricum se staţionează pe trotuar sau călare pe “zebră”, oricum se traversează de către copiii însoţiţi de părinţi pe după orice automobil staţionat.
În concluzie. Domnilor, se pun în pericol vieţile copiilor şi educaţia civică a acestora.
Dragi părinţi (cei care vă aşteptaţi copilul în maşină, înaintea trecerii de pietoni), poate mâine traversează copilul dumneavoastră pe după maşina tatălui colegei lui şi un participant la trafic nu apucă să frâneze. Nu credeţi că este „mai uşor să previ decât să-ţi revi”?
Vă rog, nu mai puneţi viaţa copiilor dumneavoastră în pericol.
Iar pentru domnii poliţişti de la siguranţa circulaţiei, vă rog treceţi în orele de vârf 7:40 – 8:10; 11:50 – 12:20; 16:10-16:20 pe lângă unitaţile de învăţământ primar/gimnazial, s-ar putea să-mi daţi dreptate.
Mulţumesc.
P.S. Dacă aveţi o părere despre acest subiect, exprimaţi-o la comentarii.

Din ciclul „iarbă verde de mohor, pe străzi ca şi pe ogor”

Eu am cules imaginile, vă las pe dumneavoastră să le comentaţi. Poate facem un top împreună.

Pe aici nu se trece

Art. 142 Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:
e) pe trecerile pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi dupa acestea;

Nici pe aici nu se trece

Art. 142 Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:
e) pe trecerile pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi dupa acestea;

Şi ce daca-i oprirea interzisă?

nu-i nimic persona, dar eram în zonă

Conflict pe un petec de asfalt

arbitrul este trucat

Jumătate român, jumătate spaniol

Şi ce dacă-i marcaj special?

Campanie împotriva indicatoarelor de circulaţie care îi încurcă pe „şoferi”

Când nu ne ajunge carosabilul...

Fotografie facută în dreptul marcajelor orientative dintr-o intersecție.

La umbra indicatorului albastru

Art. 142 Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:
e) pe trecerile pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi dupa acestea;

Şasă, vine directoru`!!!

Aşteptând la semafor

Am maşină mare, nu-ncap în parcare

A se păstra la loc răcoros, ferit de razele soarelui...

Este un îndemn scris pe etichetele ambalajelor de apă îmbuteliată.

Sunt absolut de acord cu producatorul. Cum să consumăm apă care a stat la clocit sub căldura razelor solare ?

Nu mi s-a întâmplat doar o dată ca să cumpăr apă îmbuteliată, iar aceasta să aibă gust de plastic sau un gust ciudat de apă de baltă. Atunci am crezut că-i vorba de izvorul din care s-a îmbuteliat flaconul, dar m-am luminat doar după un timp.

De curând, am citit un articol în care se trăgea un semnal de alarmă asupra răcoritoarelor ce zac la soare, atunci mi-am dat seama că acele gusturi ciudate erau datorate depozitării flacoanelor.


Haideţi să rezolvăm o problemă, împreună - se iau două PET-uri cu apă carbogazoasă (de acelaşi fel), unul se pune în cămară iar celălalt se ţine pe balcon (sub razele soarelui). După trei zile, se pun flacoanele pe masă, se desfac şi se gustă câte puţin din fiecare... (să fiţi cumpatăţi la gustare, există risc de greţuri şi diaree şi chiar febră cosumând din flaconul de pe balcon; nu riscaţi să stâmpăraţi setea copiilor din conţinutul petului de afară). După „degustare”, vă veţi da seama, de ce uneori apa îmbuteliată are gust de baltă.


Doresc să mă ajute cineva cu nişte răspunsuri. Oare, distribuitorii de apă îmbuteliată, nu au citit niciodată îndemnul de pe etichetă, sau nu există norme sanitare privitoare la păstrarea şi depozitarea flacoanelor?

De ce întreb?
Pentru că o vară întreagă am trecut pe lângă gardul după care europaleţii cu apă îmbuteliată făceau plajă, nestingheriţi. La început am crezut că-i o situaţie tranzitorie, dar m-am înşelat, aşa că m-am hotărât să fac o „şedinţă foto” şi să v-o prezint şi la dumneavoastră.










Nu, nu mă întrebaţi unde am văzut apa „scăldată în soare”, n-am să vă spun, n-am să scot nici o vorbă despre zona trecerii la nivel de cale ferată din direcţia Tăuţii de Sus. Na, c-am spus-o.

gazzetarul a dezvăluit de unde "vin băieţi" cu apa clocită

În ajutorul administratorului de drum

Timpul se scurge, automobilele circulă, indicatoarele sunt tot acolo, iar eu vin cu o propunere. Am început să înţeleg că nu este nimeni responsabil de eroarea cu indicatoarele de la UMM sau poate responsabilul nu are soluţii aplicabile, aşa că m-am aşezat la masa de lucru şi am căutat soluţii. Nu că cineva mi le-ar cere, dar cine ştie, insistenţa mea poate va stârni reacţii pozitive, adică să ia cineva măsuri.

Dacă-i bună ideea, promit că nu cer drept de autor. În imaginea de mai jos, am încercat să construiesc situaţia existentă pe tronsonul sus amintit, aşa că dacă indicatoarele nu se pot monta corespunzător, atunci să se marcheze carosabilul cu o „zebră” longitudinală de legătură. Astfel nici pietonul nu este pus în pericol şi nici conducătorul auto nu este indus în eroare. Asta a fost propunerea mea.

Dar să nu se uite, că ar trebui mutat puţin mai înainte indicatorul cu oprirea interzisă, ca să nu fie tocmai pe trecerea de pietoni si eventual, bucătarul din dreptul trecerii de pietoni, să fie aşezat într-un alt loc şi era să uit, să fie montat un indicator presemnalizator al trecerii de pietoni, că lipseşte.





Şi ca elemente ajutătoare, am selectat din Codul rutier câteva articole:

Codul Rutier al Romaniei 2007

Dispozitii generale
Art.5. - (1) Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor, conform competentelor ce îi revin, cu avizul politiei rutiere, este obligat sa instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, sa aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare, si sa le mentina în stare corespunzatoare.

(6) În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a drumului public, a nesemnalizarii sau a semnalizarii necorespunzatoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal, în conditiile legii.


Semnalizarea rutiera
Art.33
2) Semnalizarea lucrarilor care se executa pe drumurile publice este obligatorie si se efectueaza de catre executantul lucrarilor, cu avizul politiei rutiere, astfel încât aceasta sa asigure deplasarea în siguranta a tuturor participantilor la trafic, conform reglementarilor în vigoare.


Şi tot ca ajutor, câteva indicatoare de circulaţie şi indicaţiile ajutătoare:


Trecere pentru pietoni
Se amplasează IMEDIAT înaintea locurilor de trecere pentru pietoni, în dreptul marcajului, prin linie transversală de oprire amplasată înaintea benzilorlongitudinale de traversare. Poate fi repetat pe partea stângă si/sau peconsolă. In cazul instalării pe consolă, deasupra indicatorului poate fi
montată o lampă cu lumină galbenă intermitentă.




Presemnalizare trecere pietoni
Se amplasează la apropierea de o trecere de pietoni, astfel:
în intravilan, înaintea fiecărei treceri pentru pietoni;
în afara localităţilor, pe toate drumurile, cu
excepţia celor de pământ.



Se amplasează în locurile în care este interzisă oprirea vehiculelor, este însoţit de panoul adiţional



Încă o imagine, ca să vedem cum sunt amplasate pe acest tronson indicatoarele de circulaţie, provizorii.

Atenţie, pe-aici nu se trece!

Mă întreb de ce trebuia să moară un om ca să vedem neglijenta amplasare a două indicatoare de circulaţie pe străzile băimărene?

În urmă cu ceva timp, fabulam cu un prieten de-al meu şi ne-am propus să ne cumpărăm două maşini din gama rabla, să ieşim în trafic şi undeva pe tronsonul de pe lângă fostul UMM, să ne ciocnim, pentru a trage un semnal de alarmă. N-am apucat, s-a întâmplat ca tragicul neregizat să ne-o ia înainte. Atunci nu văzusem indicatoarele de la trecerea de pietoni, subiectul principal era lipsa unor marcaje provizorii pentru cele două sensuri de circulaţie care s-au înghesuit şi care pe lângă faptul că-s nemarcate, sunt şi înţesate de şanţuri şi tapetate cu pietriş şi nisip, iar unii participanţi la trafic îşi „abandonează” automobilele lângă bordură, pe carosabil. Dar acesta nu mai este un subiect interesant, interesul mi-a fost canalizat spre „trecătoarea împărţită”.

Am încercat să trec strada de câteva ori, prin acea zonă. Pot să spun că mi-am pus viaţa în pericol, dar nu pentru că şoferii erau neatenţi, grăbiţi, răi sau necivilizaţi. Problema era că deşi începeam să traversez sub protecţia indicatorului „trecere de pietoni”, când ajungeam la limita dintre cele două sensuri, nu mai puteam trece, trebuia să aştept până treceau automobilele sau să mă strecor printre acestea. Mă întrebaţi, de ce? Paradoxal, (sau poate nu mai este nimic paradoxal), indicatorul de pe partea cealaltă era la aroxmativ 20 metri, în dreapta, astfel, şoferii de pe celălalt sens nu mai erau obligaţi să-mi dea prioritate. Pentru ei, trecerea de pietoni era undeva cu 20 de metri mai în spate, iar eu eram considerat de aceştia, ori aventurier, ori grăbit, ori nici măcar nu eram observat.

Las concluziile în seama dumneavoastră, dar eu încă sunt îngrozit, că ne trebuie victime pentru a semnala o neglijenţă mare.




marcajele mortii


mulţumesc cip pentru ajutor gazzetarul

Pe străzile noastre

Căldura radia din asfalt, soarele mă pârjolea sfidător, trotuarele erau încărcate de muncitorii ce şi-au terminat ziua de muncă şi se întorceau pavlovian spre case, soferii grăbiţi biciuiau caii putere ca să iasă din infernul stradal al orelor de vârf. Mulţi dintre conducătorii auto îşi anunţau “atenţi” , sosirea acasă (vorbind nestingheriţi la telefon), unii făceau concurs de îndemânare printre automobilele ce îşi aşteptau ordonat rândul în intersecţie, alţi reprezentanţi ai „sportului” cu volan, zburdau prin intersecţia străjuită de semafor indiferent de culorile afiaşate de acesta, eu aşteptam cuminte în staţie mercedes-ul (autobuzul) care n-avea nimic împotrivă şi iată că peste toată „euforia” la care eram părtaş, a mai apărut ceva ce mi-a ridicat o salbă de întrebări.


Oare de ce astfel de maşini nu sunt blocate sau şoferii sancţionaţi pentru staţionare neregulamentară, oare unde şi-a luat acest şofer permisul de conducere şi oare cine şi-a luat responsabilitarea să-i de titlul de conducator auto şi participant la trafic, oare de ce astfel de automobile sunt conduse de cele mai multe ori de astfel de şoferi impertinenţi? Şi nu în ultimul rând oare de ce-mi fac eu hiperaciditate gastrică, acum pe soarele asta, că ei tot nu se vor schimba?

Din seria – drumurile noastre toate

noul Cod rutier
Data: 2007-07-04
           Cap I - Dispoziţii generale

                      Art. 1        2. Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabila, care stânjeneşte sau pune în pericol siguranţa circulaţiei, şi să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia.



               Nu sunt nici administratorul drumului şi nici după caz, antreprenorul sau executantul lucrărilor, de aceea nu sunt obligat să vin cu această propunere de proiect.
               Dar să nu vă ţin mult în suspans, unii dintre dumneavoastră chiar aveţi treabă şi eu vă răpesc minutele preţioase, sau poate după ce parcurgeţi aceste rânduri, vă asociaţi cu mine în sprijinul conducătorilor auto.
               Pornind de la noul Cod rutier, cap.1, al. 2, doresc sa mă asociez cu administratorul de drum şi mă oblig ca după încheierea contractului să semnalizez obstacolele de pe partea carosabilă. Pentru început ataşez la propunerea mea, imaginea finală a primului tronson de care mă voi ocupa după ce voi bate palma cu administratorul drumului.





daţi clic pe imagine, pentru o mai bună vizualizare


Nu ezitaţi să faceţi comentarii

Noi NU mai vrem pământ

Avem motive să „mulţumim” societăţii VITASPRIA, că deşi valorile imobiliare cresc fără măsură, a găsit o modalitate de a sătura setea de pământ a băiesprienilor, furnizând periodic (dimineaţa când vine apa) pământ la robinetele racordate la sursa de apă curentă a oraşului.

Şi acum, lăsând gluma, încerc să găsesc explicaţie la ceea ce se întâmplă, că pe lângă faptul că-i o modalitate de a ne îmbolnăvi în masă, (pentru că nu cred că apa este potabilă), este şi un mod de a risipi apa (până se limpezeşte), care şi aşa este raţionalizată periodic.

Mă uit în calendar şi nu pot să cred că în epoca vitezei şi a tehnologiei, noi avem la robinet, în loc de apă curentă, noroi curent.

Propun ca la plata utilităţilor să se perceapă un preţ diferentiat pe nămol mai ales că acesta se furnizează doar în anumite cartiere. Dacă preţul lui nu va fi mare, poate îşi deschide cineva o staţiune balneară pe bază de nămol şi aer curat de Baia Sprie.

Am încercat să vă provoc un zâmbet scurt deşi chiar este o situaţie frustrantă şi sunt convins că cineva este responsabil de acest „fenomen”.

În final am două propuneri:

1 să se anunţe când se întrerupe furnizarea de apă curentă şi de ce;

2 să se ia măsuri ca să nu se mai furnizeze noroi la robinet.
Mulţumesc!

Ultima întrebare de circulaţie

daţi clic pe ea pentru a putea citi întrebarea



Ultima întrebare de circulaţie

Nu este necesar să fim conducători auto ca să răspundem la această întrebare care se cere introdusă în chestionarele de la examenul pentru permisul de conducere.
Astfel de situaţii sunt foarte dese în oraşul nostru crescând stresul si riscul de accidente. Avem toţi câte ceva de spus dar nu ştim cine trebuie să pună mâna să rezolve problema, ţinând cont că legislaţia rutieră îl face responsabil de starea drumului pe administratorul acestuia „Art.2. – (1) Administratorul drumului public este obligat să asigure viabilitatea acestuia, să aplice, să instaleze, să întreţină şi să ţină evidenţa mijloacelor de semnalizare rutieră şi a echipamentelor destinate siguranţei circulaţiei.”
 Eu sfătuiesc pe cei care au responsabilitatea sa astupe gropile să se apuce de treabă că vine primăvara şi mă bate gândul să pun cartofi în ele că şi aşa viaţa este din ce în ce mai scumpă şi mi-or prinde bine pe la toamnă, îmbin utilul cu nevoile.