A se păstra la loc răcoros, ferit de razele soarelui...

Este un îndemn scris pe etichetele ambalajelor de apă îmbuteliată.

Sunt absolut de acord cu producatorul. Cum să consumăm apă care a stat la clocit sub căldura razelor solare ?

Nu mi s-a întâmplat doar o dată ca să cumpăr apă îmbuteliată, iar aceasta să aibă gust de plastic sau un gust ciudat de apă de baltă. Atunci am crezut că-i vorba de izvorul din care s-a îmbuteliat flaconul, dar m-am luminat doar după un timp.

De curând, am citit un articol în care se trăgea un semnal de alarmă asupra răcoritoarelor ce zac la soare, atunci mi-am dat seama că acele gusturi ciudate erau datorate depozitării flacoanelor.


Haideţi să rezolvăm o problemă, împreună - se iau două PET-uri cu apă carbogazoasă (de acelaşi fel), unul se pune în cămară iar celălalt se ţine pe balcon (sub razele soarelui). După trei zile, se pun flacoanele pe masă, se desfac şi se gustă câte puţin din fiecare... (să fiţi cumpatăţi la gustare, există risc de greţuri şi diaree şi chiar febră cosumând din flaconul de pe balcon; nu riscaţi să stâmpăraţi setea copiilor din conţinutul petului de afară). După „degustare”, vă veţi da seama, de ce uneori apa îmbuteliată are gust de baltă.


Doresc să mă ajute cineva cu nişte răspunsuri. Oare, distribuitorii de apă îmbuteliată, nu au citit niciodată îndemnul de pe etichetă, sau nu există norme sanitare privitoare la păstrarea şi depozitarea flacoanelor?

De ce întreb?
Pentru că o vară întreagă am trecut pe lângă gardul după care europaleţii cu apă îmbuteliată făceau plajă, nestingheriţi. La început am crezut că-i o situaţie tranzitorie, dar m-am înşelat, aşa că m-am hotărât să fac o „şedinţă foto” şi să v-o prezint şi la dumneavoastră.










Nu, nu mă întrebaţi unde am văzut apa „scăldată în soare”, n-am să vă spun, n-am să scot nici o vorbă despre zona trecerii la nivel de cale ferată din direcţia Tăuţii de Sus. Na, c-am spus-o.

gazzetarul a dezvăluit de unde "vin băieţi" cu apa clocită